Dumnezeul e
Cel mare şi înfricoşat şi preaînalt , cel minuna t şi mai presus d e fiinţă ş i mai presu s d e înţelepciune , cel ce eşti şi bun , şi atotputernic , cel deplin 16 1 şi cu totul desăvârşit , cel mai înainte de veci şi necuprins , cel ma i presus d e orice lucru şi nume , a Căru-i înţelepciun e ş i cunoştinţă este nemăsurată şi neînţeleasă , judecăţile necercetate ş i căile neurmate 16 2 . Cel c e numai din iubire d e oameni , milostivire ş i covârşirea bunătăţi i a i adu s zidirea cea văzută ş i cea nevăzută dintru nefiinţă întru fiinţă, mai întâi dând fiinţă Puterilo r îngereşti ş i fără de materie, închinătoare şi lăudătoare neîncetat ale măreţiei Tale celei negrăite , apoi pe cel din urmă înger, lumea cea mică , făcându-l pe om după chipul si dupa asemanarea Ta, a Dumnezeului celui nevazut,
închipuire a înţelepciunii, a ştiinţei şi a puterii Tale. Pe care, după ce s - a d e p ă r t a t de voia ta şi a căzut din petrecerea cea fericită şi din dumnezeiasca slavă, prin iconomia întrupării unuia născut Fiului Tău, a Domnului şi Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, care a plecat cerurile şi a binevoit a Se pogon" către ticăloşia noastră,
l-ai zidit a doua oară şi l-ai îndumnezeit, şi în starea cea dintâi l-ai aşezat Cel ce prin venirea şi prin darul celui ce purcede de la Tine, Părintele luminilor, a Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Duh, ne-ai vestit not ă toate, şi pe cele lipsite le-ai împlinit, şi prin Sfinţii Apostoli taina Sfintei Treimi curat ne-ai arătat-o nouă, ca să Te cunoaştem pe Tine, singur adevăratul Dumnezeu şi pe Cel pe Care L-ai trimis, pe Iisus Hristos. Cel ce primeşti să f i i numit Tatăl nostru, iar inima omenească cea curată o faci şi o chemi scaun şi biserică sfântă Ţie şi vii în fiecare din cei vrednici împreună cu unul născut Fiul Tău şi cu Preasfântul Tău Duh
„şi lăcaş la dânsul îţi faci"161. Cel ce şi pe mine,
nevrednicul, m-ai învrednicit să ajung la acest
chip şi vârstă, Dumnezeul meu, împărate nevăzut, şi de mulţi talanţi m-ai făcut datornic.
Insuţi, Puternice, mare întru tărie Doamne, ascultă proasta şi smerit mea mulţumire şi cerere adusă Ţie din gură netrebnică, din limbă nevrednică şi din buze spurcate. Ascultă-mă cu milostivire in ceasul acesta, Indelung-răbdătorule şi Nepo- menitorule de rău, Stăpâne Dumnezeule, cinstite
Părinte Atotţiitorule, Cel ce de toată zidirea eşti lăudat şi slăvit fără de tăcere, caută cu blândeţe spre ticăloşia, moleşirea şi lenevia mea şi schimbă în sârguinţă voinţa mea cea trândavă şi socoteala cea iubitoare de păcat în pofta neîncetată a binelui, în lucrarea faptei bune, în dor de împărăţia Ta care „se ia prin nevoinţă şi de cei silitori se cucereşte"' şi în dobândire de bucuriile cele veşnice.
Invaţă-mă „a săvârşi sfinţenie întru frica Ta""17. Străluceşte peste mine Soarele cel gândit"*, Lumina cunoştinţei celei adevărate"". împacă şi îmblânzeşte inima mea, Cel ce ai împăcat toate şi cu cele cereşti le-ai unit pe cele pământeşti, prin „pacea care covârşeşte toată mintea , a unuia năs-
cut Fiului Tău, a Mântuitorului nostru Iisus Hris- tos. De bucurie şi de veselie adevărată umple-mă, Bucuria cea negrăită a îngerilor. îmbie-mă cu do rul dragostei Tale, Culme a doririlor. înalţă-mă peste tulburările lumeşti, ispite şi necazuri, Liman lin al celor înviforaţi. Să nu laşi, Bunule, zidirea la să se mute din întuneric in întuneric'r l şi de la întinăciunea patimilor la veşnica muncă. Izbâveş- te-mă de smintelile şi de toată bântuiala potrivnicului, Cel ce l-ai zdrobit pe acela cu puterea Ta cea negrăită şi ai omorât îndrăzneala lui şi nebunia
noastră cu Pătimirea Hristosului Tău prin Cruce. Aşază în sufletul meu frica Ta cea bogată, pomenirea numelui Tău înfricoşător, dorire a bunătăţilor Tale cele de nepovestit, spre a gândi ale Tale, ale Tale a le grăi, şi întru ale Tale a petrece.
Dăruieşte-mi mie, Doamne, simţăminte de mi- lă1", bunătate, minte smerită, socoteală măsurată, gând iubitor de bunătate, inimă zdrobită, cuget potolit, luare-aminte neîncetată, credinţă adevărată, blândeţe curată, înfrânare fără de patimă, roadele Sfântului Tău Duh, ca întru bucuria Ta cu toţi oamenii să fiu în pace şi pe toţi să-i iubesc curat
şi tuturor să plac, cu toţi să fiu prieten şi prin dragostea către aproapele întru dragostea Ta să mă întăresc. Să nu mă lepezi pe mine, îndelung-răbdă- torule, pentru păcatele mele. Să nu Te îngreţoşezi de mine pentru urâtele mele lucrări. Precum întru mulţi ai minunat milele Tale şi întru Aşezămân1
tul cel vechi şi în cel nou " numai din bunătatea Ta şi pentru silinţa şi voirea acelora slujitori ai Tăi şi prieteni şi prietene i-ai aşezat, aşa minunează milele Tale şi spre mine, nevrednicul, Dumnezeule preabunule şi iubitorule de oameni, măreşte îndurările Tale, arată milostivirea Ta şi, pocăindu-mă, primeşte-mă cu milostivire pe mine, cel ce mai mult decât tot omul am greşit Şi mai ales [dăruieş- te-mi] ca din toată inima să mă întorc către Tine, să vreau cu adevărat, să stărui cu tot sufletul, să mă pocăiesc desăvârşit şi să mă mărturisesc curat, să mă rog după cuviinţă şi cu lacrimi să şterg za- pisul păcatelor mele. însuţi toate mi le dăruieşte mie, Dătătorul bunătăţilor, ca să mă pol bucura întru Tine, Domnul meu, totdeauna, şi neîncetat să mă rog şi întru toate să mulţumesc.
Ca să nu mă mai port „ca un vierme, şi nu ca un om, ocară a oamenilor şi defăimare a norodului
, nu trupeşte, ci cu totul duhovniceşte, cu totul creştineşte, şi cu plăcere de Dumnezeu şi întru curată mărturie a conştiinţei mele să primesc părticica sfinţeniilor Hristosului Tău, iar la sfârşit, cu veselie părăsind viaţa aceasta, să mă învrednicesc şi părţii celor mântuiţi întru împărăţia Cerurilor şi de negrăitele bunătăţi să mă îndulcesc, cu darul şi cu iubirea de oameni a unuia născut Fiului Tău, a Domnului nostru Iisus Hristos şi a Preasfântului şi bunului, şi de viaţă făcătorului Tău Duh, cu Care Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea în veci. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu