027 RUGĂCIUNE CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS A CUVIOSULUI IOAN SAVA

RUGĂCIUNE CĂTRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS
A CUVIOSULUI IOAN SAVA





Iisuse Hristoase, care peste prietenul Tău Lazăr ai plâns şi lacrimi de întristare şi de milostivire ai' vărsat peste dânsul, primeşte lacrimile amărăciunii mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduieşte rănile mele. Cu sângele tău, curăţeşte sângele meu şi amestecă în trupul meu mireasma Trupului Tău celui de viaţă făcător. Fierea cu care de la vrăjmaşi ai fost adăpat să îndulcească sufletul meu de amărăciunea cu care m-a adăpat potrivnicul. Trupul Tău cel întins pe lemnul Crucii să ridice către Tine mintea cea trasă jos de draci. Capul Tău pe care l-ai plecai pe lemnul Crucii să inalţe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, cele pironite de necredincioşi pe Cruce, să mă aducă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit prea-

slăntă gura Ta. Faţa Ta, care a primit pălmuiri şi scuipări de la cei blestemaţi, să strălucească faţa mea cea întinată prin fărădelegi. Sufletul Tău pe care, pe Cruce fiind, l-ai dat Părintelui Tău, să mă călăuzească spre Tine prin darul Tău. Nu am inimă dureroasă spre căutarea Ta. Nu am pocăinţă, nici umilinţă care întorc pe fii către moştenirea lor. Nu am, Stăpâne, lacrimă mângâietoare. întuneca- tu-s-a mintea mea întru cele lumeşti şi materiale şi nu poate privi către Tins cu durere. Răcitu-s-a inima mea de mulţimea ispitelor şi nu se poate înfierbânta cu lacrimile dragostei către Tine.
Ci Tu, Doamne Iisuse Hristoase, Vistieria bunătăţilor, dăruieşte-mi mie pocăinţa desăvârşită şi inimă dureroasă, ca să ies cu tot sufletul spre căutarea Ta. Pentru că fără de Tine străin sunt de tot binele. Dăruieşte-mi dar mie, o, Bunule, darul Tău. Părintele care Te-a scos din şanurile Sale in afară de timp şi veşnic să Înnoiască întru mine trăsăturile chipului Tău. Părăsitu-Te-am eu, Tu nu rnâ părăsi pe mine. leşit-am de la Tine, ieşi spre căutarea mea şi du-mă in păşunea Ta şi numără-mă împreună cu oile turmei Tale celei alese si mă hră-
neşte împreună cu ele din verdeaţa dumnezeieştilor Tale taine, al căror lăcaş este inima cea curată, întru care se vede strălucirea descoperirilor Tale, mângâierea şi odihna celor ce s-au ostenit pentru Tine întru scârbele şi intru chinurile cele de multe feluri. Cărei străluciri şi noi să ne învrednicim, cu darul şi cu iubirea Ta de oameni, a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, acum şi în vecii vecilor. Amin.