RUGĂCIUNE
CĂTRE IUBITORUL DE OAMENI
DUMNEZEU ŞI TATĂL
Stăpăne Doamne Atotţiitorule.
Izvorul cel mai presus de mărginire, negrăit şi pururea vecuitor, Părinte al vieţii şi al nemuririi, întărirea cea mai presus de putere, Cel de toate minţile neînţeles şi de nici una din rânduielile cele de sus cunoscut. Mărimea cea covârşitoare şi nearătată, Bunătatea cea atotpricinuitoare, izvo- râtoare şi prea îndestulată, Cel ce reverşi din plin peste toate cele ce sunt bunătatea Ta cea negrăită şi împărtăşeşti de tot binele făpturile Tale, după rânduiala şi puterea primită de fiecare. Cel ce l-ai făcut pe om pentru a se împărtăşi din bunătăţile Tale şi cu toate cele bune in chip dumnezeiesc l-ai împodobit, ca şi printr-insul să se slăvească pe pământ numele Tău cel de mare cuviinţă. Şi fiindcă
s-a stricat el cu păcatul, iarăşi, spre mai bine, zidin- du-l a doua oară întru Hristosul Tău, prin Care toate le-ai adus întru fiinţă, l-ai suit la ceruri.
Mulţumesc Ţie că îndelung ai răbdat până acum şi nu m-ai lăsat să pier pentru păcatele mele. Mulţumesc Ţie că, de nenumărate ori întorcându-Te, m-ai mângâiat şi în ziua relelor m-ai acoperit,
„mi-ai dat mie ajutor de mântuire şi dreapta Ta in-a sprijinit şi certarea Ta m-a îndreptat desăvâr- şit"2'6. Mulţumesc Ţie că Te-ai făcut mie povăţui- tor şi luminare şi nădăjduire şi că prin cuvinte, gânduri şi pilde de-a pururea către mântuire mă povăţuieşti şi mă luminezi. Mulţumescu-Ţi Ţie că. nevrednic fiind eu, îmi faci bine, mă chemi, mă îndemni şi arăţi iubirea Ta de oameni spre mine, necunoscătorul robul Tău, cel ce foarte am greşit şi toată viaţa mea întru păcate o am cheltuit
Deci acum, mult milostive lubitorule de oameni, Doamne, Cel ce moartea păcătosului şi întoarcerea lui o aştepţi şi o primeşti, Cel ce mântuieşti pe cei deznădăjduiţi şi înviezi pe cei omorâţi, caută spre mine, nevrednicul robul Tău, şi zdrobit fiind înviază-mă şi sfărâmai fiind, vindecă-mă. Şi pentru bunătatea Ta cea în veci neînţeleasă, uită fărădelegile mele. prin care am greşit cu lucrul, cu cuvântul, cu gândul, cu cunoştinţă şi fără de cunoştinţă.
Dezleagă împietrirea inimii mele rele şi dăruieş- te-mi lacrimi de umilinţă spre curăţirea stricăciunii mele. Şi să nu Te întorci de la mine întinatul, să nu mă ruşinezi pe mine, cel spurcat cu voirea şi rău- mirositor din pricina putreziciunii faptelor mele. Auzi-mă, Doamne. milostiveşte-Te, Doamne, şi de patimile cele ce împărătesc întru mine scapă-mi ticălosul meu suflet, ca întru curată conştiinţă să mă apropii de numele Tău cel înfricoşat şi preaslă- vit. Şi să nu mă mai stăpânească păcatul, nici să mă mai silnicească războinicul drac, nici la voia lui sâ mă mai ducă, ci cu ameninţarea cea atotputernică a milostivirii Tale izbâveşte-mâ de stăpânirea amăndorura. Că a Ta este stăpânirea şi puterea si slava împreună cu unul născut Fiul Tău şi cu Sfântul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu