30.01 Tâlcuiri - Săptămâna a opta după Cincizecime - Luni

1 Cor. 9. 13-18

13.       Au nu ştiţi că cei ce săvârşesc cele sfinte mănâncă de la templu şi cei ce slujesc altarului au parte de la altar?
14.     Tot aşa a poruncit şi Domnul celor ce propovăduiesc Evanghelia, ca să trăiască din Evanghelie.
15.     Dar eu nu m-am folosit de nimic din acestea şi nu am scris acestea, ca să se facă cu mine aşa. Căci mai bine este pentru mine să mor, decât să-mi zădărnicească cineva lauda.
16.     Căci dacă vestesc Evanghelia, nu-mi este laudă, pentru că stă asupra mea datoria. Căci, vai mie dacă nu voi binevesti!
17.     Căci dacă fac aceasta de bună voie, am plată; dar dacă o fac fără voie, am numai o slujire încredinţată.
18.     Care este, deci, plata mea? Că, binevestind, pun fără plată Evanghelia lui Hristos înaintea oamenilor, fără să mă folosesc de dreptul meu din Evanghelie.

Mt. 16. 1-6

1.       Şi apropiindu-se fariseii şi saducheii şi ispitindu-L, I-au cerut să le arate semn din cer.
2.     Iar El, răspunzând, le-a zis: Când se face seară, ziceţi: Mâine va fi timp frumos, pentru că e cerul roşu.
3.     Iar dimineaţa ziceţi: Astăzi va fi furtună, pentru că cerul este roşu-posomorât. Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s-o judecaţi, dar semnele vremilor nu puteţi!
4.     Neam viclean şi adulter cere semn şi semn nu se va da lui, decât numai semnul lui Iona. Şi lăsându-i, a plecat.
5.     Şi venind ucenicii pe celălalt ţărm, au uitat să ia pâini.
6.     Iar Iisus le-a zis: Luaţi aminte şi feriţi-vă de aluatul fariseilor şi al saducheilor.


Tâlcuire:

Fariseii şi saducheii I-au cerut Domnului să le arate semn; dar nu vedeau că au un semn înaintea ochilor. Domnul Însuşi era semnul; învăţătura Sa şi faptele Sale arătau cine este El; de altă mărturie nu mai era nevoie. "Lucrările pe care le fac Eu..., acestea mărturisesc despre Mine" (In. 10.25), le-a spus El iudeilor. "Faţa cerului ştiţi s-o judecaţi, i-a mustrat Domnul, dar semnele vremilor nu puteţi." De ce s-a întâmplat asta cu ei? Fiindcă trăiau doar viaţa din afară, iar înlăuntrul lor nu priveau; iar fără luare-aminte, fără adunare şi adâncire în sine nu este cu putinţă nici a băga de seamă, nici a pricepe lucrările dumnezeieşti. Acelaşi lucru continuă până acum. Toţi au în faţa ochilor creştinismul - adevărata minune a lui Dumnezeu -, dar cei ce îl privesc nu văd asta, şovăie în credinţă şi apostează. Ochii lor pierd putinţa de a vedea în El pecetea dumnezeiescului, şi aceşti oameni sunt gata să ceară, asemenea iudeilor, semne deosebite din cer. Semn însă nu li se dă şi nu li se va da, fiindcă ei îl cer doar ca să ispitească pe Dumnezeu, nu ca să meargă pe calea lui Hristos. Tu doar păşeşte pe această cale şi vei vedea încă de la primul pas ca ea este dumnezeiască,  duce la Dumnezeu şi Îl apropie pe Dumnezeu de tine. Iudeilor, Domnul le-a zis: "Semn nu se va da... decât semnul proorocului Iona". Domnul i-a prevenit şi pe necredincioşii de acum, pregătind pentru ei răspunsul: "Se va arăta pe cer semnul Fiului Omului, şi vor plânge atunci neamurile pământului..." (Mt. 24.30)