53.06 Tâlcuiri - Săptămâna naşterii Domnului Iisus Hristos – Sâmbătă

În locul urării: "Dumnezeu să fie cu voi", ar fi mai potrivit şi mai folositor să spunem "Fiţi cu Dumnezeu", deoarece Dumnezeu este mereu cu noi, în schimb noi nu suntem întotdeauna cu Dumnezeu. (din volumul Gânduri pentru fiecare zi, de Monseniorul Vladimir Ghika)

*
*                  *

Col. 1. 1-6

    1    Pavel, apostol al lui Hristos Iisus prin voinţa lui Dumnezeu, şi Timotei, fratele nostru,
    2    Sfinţilor şi credincioşilor fraţi întru Hristos, care sunt în Colose: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul nostru Iisus Hristos.
    3    Mulţumim lui Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Iisus Hristos, rugându-ne totdeauna pentru voi,
    4    Căci am auzit despre credinţa voastră în Hristos Iisus şi despre dragostea ce aveţi către toţi sfinţii,
    5    Pentru nădejdea cea gătită vouă în ceruri, de care aţi auzit mai înainte în cuvântul adevărului Evangheliei,
    6    Care, ajungând la voi, precum şi în toată lumea, aduce roadă şi spo11reşte întocmai ca la voi, din ziua în care aţi auzit şi aţi cunoscut, întru adevăr, harul lui Dumnezeu.

Lc. 16. 10-15

    10    Cel ce este credincios în foarte puţin şi în mult este credincios; şi cel ce e nedrept în foarte puţin şi în mult este nedrept.
    11    Deci dacă n-aţi fost credincioşi în bogăţia nedreaptă, cine vă va încredinţa pe cea adevărată?
    12    Şi dacă în ceea ce este străin nu aţi fost credincioşi, cine vă va da ce este al vostru?
    13    Nici o slugă nu poate să slujească la doi stăpâni. Fiindcă sau pe unul îl va urî şi pe celălalt îl va iubi, sau de unul se va ţine şi pe celălalt îl va dispreţui. Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona.
    14    Toate acestea le auzeau şi fariseii, care erau iubitori de argint şi-L luau în bătaie de joc.
    15    Şi El le-a zis: Voi sunteţi cei ce vă faceţi pe voi drepţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu cunoaşte inimile voastre; căci ceea ce la oameni este înalt, urâciune este înaintea lui Dumnezeu.


Tâlcuire:

"Nu puteţi să slujiţi lui Dumnezeu şi lui mamona." cugetul împărţit şi inima împărţită îl fac pe om netrebnic,  căci "omul cu cugetul împărţit nu e statornic în toate căile sale". el fie că nu face nimic, fie că zideşte cu o mână şi dărâma cu alta. Izvorul vieţii cu adevărat plăcute lui Dumnezeu e hotărârea puternică de a plăcea în toate lui Dumnezeu. Această hotărâre face toate gândurile, dorinţele şi simţirile omului să năzuiască spre un singur ţel şi, adunându-i astfel lăuntrul împrăştiat, îl face puternic spre făptuire şi neîmprăştiat în toate lucrările sale. Faptele unui astfel de om sunt reuşite şi rodnice tocmai pentru că sunt pline de viaţă adevărată. De unde vine moleşeala, amorţeala, sterpiciunea faptelor? Din lipsa de  viaţa lăuntrică, iar lipsa de viaţa lăuntrică vine din dezbinarea lăuntrică. Omul nu-şi alege un singur ţel, nu face din el legea vieţii sale, iar lucrurile merg cum se nimereşte. De aceea unele din faptele lui trag într-o parte, celelalte în alta, iar zidirea vieţii duhovniceşti nu se mai făptuieşte. Alege-ţi ţelul şi închină-ţi viaţa lui. Adevăratul ţel ni-l arată firea omului după chipul lui Dumnezeu: ea este părtăşia vie cu Dumnezeu. Către acest ţel de căpetenie îndreaptă-ţi celelalte ţeluri: cărturăreşti, lumeşti, cetăţeneşti, negustoreşti, de serviciu, de stat. Dacă fiecare ar face acest lucru în societate, în aceasta ar domni o singură rânduială şi toţi ar împlini cerinţele aceluiaşi duh.