21.06 Tâlcuiri - Săptămâna a şasea după Paşti - Sâmbătă

Nu se formează norii fără mişcarea vânturilor, nici patima nu se naşte fără gânduri (Sf. Marcu Ascetul).

*

*                   *

Fapte 20, 7-12

7 În ziua întâi a săptămânii (Duminică) adunându-ne noi să frângem pâinea, Pavel, care avea de gând să plece a doua zi, a început să le vorbească şi a prelungit cuvântul lui până la miezul nopţii.

8 Iar în camera de sus, unde erau adunaţi, erau multe lumini aprinse.

9 Dar un tânăr cu numele Eutihie, şezând pe fereastră, pe când Pavel ţinea lungul său cuvânt, a adormit adânc şi, doborât de somn, a căzut jos de la catul al treilea, şi l-au ridicat mort.

10 Iar Pavel, coborându-se, s-a plecat peste el şi, luându-l în braţe, a zis: Nu vă tulburaţi, căci sufletul lui este în el.

11 Şi suindu-se şi frângând pâinea şi mâncând, a vorbit cu ei mult până în zori, şi atunci a plecat.

12 Iar pe tânăr l-au adus viu şi foarte mult s-au mângâiat.

In 14, 10-21.

10 Nu crezi tu că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl este întru Mine? Cuvintele pe care vi le spun nu le vorbesc de la Mine, ci Tatăl – Care rămâne întru Mine – face lucrările Lui.

11 Credeţi Mie că Eu sunt întru Tatăl şi Tatăl întru Mine, iar de nu, credeţi-Mă pentru lucrările acestea.

12 Adevărat, adevărat zic vouă: cel ce crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu şi mai mari decât acestea va face, pentru că Eu Mă duc la Tatăl.

13 Şi orice veţi cere întru numele Meu, aceea voi face, ca să fie slăvit Tatăl întru Fiul.

14 Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face.

15 De Mă iubiţi, păziţi poruncile Mele.

16 Şi Eu voi ruga pe Tatăl şi alt Mângâietor vă va da vouă ca să fie cu voi în veac,

17 Duhul Adevărului, pe Care lumea nu poate să-L primească, pentru că nu-L vede, nici nu-L cunoaşte; voi Îl cunoaşteţi, că rămâne la voi şi în voi va fi!

18 Nu vă voi lăsa orfani: voi veni la voi.

19 Încă puţin timp şi lumea nu Mă va mai vedea; voi însă Mă veţi vedea, pentru că Eu sunt viu şi voi veţi fi vii.

20 În ziua aceea veţi cunoaşte că Eu sunt întru Tatăl Meu şi voi în Mine şi Eu în voi.

21 Cel ce are poruncile Mele şi le păzeşte, acela este care Mă iubeşte; iar cel ce Mă iubeşte pe Mine va fi iubit de Tatăl Meu şi-l voi iubi şi Eu şi Mă voi arăta lui.

Tâlcuire:

"Dacă veţi cere ceva în numele Meu, Eu voi face." O, ce făgăduinţa mângâietoare! Dar ce puţini se folosesc de ea... Arareori o păstrează cineva în minte. Sunt unii care defel nu o înţeleg şi n-o primesc. De ce asta? Fiindcă nu-L iubesc pe Domnul şi nu plinesc poruncile Lui. Această necredinţă a inimii faţă de Domnul le taie orice îndrăznire de a se întoarce către Dumnezeu cu vreo cerere, întocmai cum sluga netrebnică nu cutează să vină la stăpân cu vreo rugăminte, ştiind că n-a fost vrednică de nici o milă. Rugăciunile rânduite le citesc, iar în ele sunt cereri foarte mari; pe de altă parte, aceste rugăciuni sunt doar citite, iar simpla citire, precum se ştie, este departe de a fi rugăciune şi cerere. Nu poţi sta înaintea Domnului cu rugăciune adevărată şi a înălţa cerere către Dânsul fără a-ţi îndrepta conştiinţa faţă de El.