Canoanele Maicii Domnului - glas 6 - luni

LUNI SEARA
Glas 6, Cântarea 1-a, Irmos:
Să cântăm Domnului, Celui ce din robia egipteni-lor, prin Moisi, pe Israil a slobozit, laudă neîncetată lui Hristos, Împăratului şi Dumnezeului nostru.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu,
mântuieşte-ne pe noi
Cum mă voi apropia de tine, Curată, fiind osândit, tot pătimaş şi spurcat făcându-mă? Ci îndură-te şi mân-tuieşte ticălosul meu suflet, de Dumnezeu Născătoare Preacurată.
Sculându-te smerite suflete din adâncul necinstirii, strigă cu fierbinţeală către cea singură Curată: Miluieş-te-mă, Fecioară cu totul fără prihană şi cinstită, şi de pa-timi mă izbăveşte.
Slavă ...
Mă înspăimântă şi mă înfricoşează focul cel nes-tins al gheenei, viermele cel amar şi scrâşnirea dinţilor. Ci slăbeşte-mi, lasă-mi şi în starea aleşilor Tăi, Hristoa-se, rânduieşte-mă cu solirile Preacuratei Fecioare.
Şi acum ...
Întru înecarea de corabie a ispitelor cu păcatele m-am cufundat; tinde-mi acum mână de ajutor, Curată, şi mă izbăveşte din patimile necinstirii, ca de-a pururea să te slăvesc.
Cântarea a 3-a, Irmos:
Pe piatra cea neclătită a poruncilor Tale, Hristoa-se, întăreşte Biserica Ta, că Însuţi eşti Sfânt şi Drept.
Pe mine cel ce am îmbătrânit cu patimile cele prea necinstite ale păcatului, înnoieşte-mă, cea cu totul fără prihană, şi de lanţurile şi legăturile cele grele uşurează-mă.
Deşteaptă-te, ticăloase suflete, din somnul trândă-viei şi ridică ochii către singură Fecioara, Mireasa lui Dumnezeu, ca să te mântuiască pe tine.
Slavă ...
Păcătuit-am, Doamne, precum nimeni altul din oa-meni, greşind eu nepriceputul; ci mai înainte de judecată fii mie milostiv, Iubitorule de oameni, pentru rugăciuni-le Maicii Tale.
Şi acum ...
Mă apropii de tine, Stăpână, prihănit şi zdrobit, prea fierbinte năzuind la rugăciunea ta. Mântuieşte-mă, Curată, pe mine robul tău.
Cântarea a 4-a, Irmos:
Auzit-am auzul Tău şi m-am înfricoşat, înţeles-am lucrurile Tale şi m-am spăimântat; slavă puterii Tale, Doamne.
Şi pentru vina graiurilor şi ale lucrurilor voi fi, eu ticălosul, judecat de Fiul tău, Născătoare de Dumnezeu Fecioară; ci să te aflu atunci scăpare şi sprijin prea tare, izbăvindu-mă de toate felurile de munci.
Viaţa mea este întinată şi mintea întinată cu păca-tele, şi m-am făcut tot pătimaş, Curată; curăţeşte-mă de întinăciunea greşelilor şi albeşte-mă, de Dumnezeu Năs-cătoare, cu mijlocirea ta cea către Dumnezeul cel Milos-tiv.
Slavă ...
Să nu vin în pământul plânsului, să nu văd locul întunericului, Hristoase al meu, Cuvinte, să nu fiu legat de mâinile şi de picioarele mele şi aruncat afară din că-mara Ta, fiindcă am întinată îmbrăcămintea nestricăciu-nii, eu prea ticălosul.
Şi acum ...
Cu rugăciunile tale slobozeşte-mă de muncile cele cumplite, de întunericul cel mai dinafară şi de gheena; căci câte voieşti le şi poţi, Maică Fecioară, ca ceea ce ai născut pe Domnul cel Singur preabun.
Cântarea a 5-a, Irmos:
Spre Tine am nădăjduit, Doamne, şi către Tine mânec, Frumuseţea cea mai presus de frumuseţe; vese-leşte-mi sufletul meu întru lumina cunoştinţei de Dum-nezeu şi mă mântuieşte.
Văzându-mă pe mine vrăjmaşul înstrăinat de aco-perământul tău, Stăpână, a prăpăstuit întru adâncul gre-şelilor sufletul meu, şi văzându-mă îşi râde de mine; ci ajută-mi mie.
Preacurată Stăpână, fă să se deştepte sufletul meu cel ticălos şi prea întinat, te rog pe tine, şi-l izbăveşte pe dânsul de greutatea păcatelor celor multe.
Slavă ...
Slăbeşte, lasă, Doamne, şi iartă toate câte am gre-şit Ţie, şi să nu mă arăţi pe mine acolo, înaintea îngeri-lor, vinovat focului, pentru rugăciunile Maicii Tale.
Şi acum ...
Stăpână, în ziua judecăţii, să mi te arăţi şi să-mi stai de faţă şi să mă slobozeşti de munci şi de foc, ca, mântuindu-mă, să laud darul tău cel nebiruit.
Cântarea a 6-a, Irmos:
Adâncul cel mai de pe urmă al păcatelor m-a în-conjurat şi nemaisuferind viscolul, ca Iona strig Ţie, Stăpânului: Scoate-mă din stricăciune.
Frica cea întunecată a iadului mă cuprinde pe mi-ne, cu totul neîntinată, Curată, şi partea caprelor mă tul-bură, de care te rog pe tine, Născătoare de Dumnezeu, să mă izbăveşti.
Preasfântă Stăpână, omorându-mi patimile trupu-lui meu, înviază-mi sufletul meu cel prea ticălos, şi-l povăţuieşte la calea mântuirii.
Slavă ...
Stăpâne Hristoase, primeşte-mă pe mine cel des-frânat şi prea ticălos şi izbăveşte-mă de munci, cu rugă-ciunile celeia ce Te-a născut, şi învredniceşte-mă desfă-tării raiului.
Şi acum ...
Cerere de rugăciune îţi aduc ţie, Curată, eu cel fără de ştiinţă, şi alerg la îndurarea ta cea milostivă; să nu te întorci de la mine cel ruşinat.
Sedealna:
Sufletul meu cel întinat de mulţimea greşelilor cu curgerile lacrimilor curăţeşte-l, de Dumnezeu Născătoa-re, şi-l fă primitor de darurile Duhului Celui Sfânt, că întru tine mi-am pus nădejdile mele; pentru aceasta mân-tuieşte-mă pe mine robul tău.
Cântarea a 7-a, Irmos:
Tu pe tineri în cuptor, Dătătorule de viaţă, prin în-ger i-ai rourat, pe cei ce cântau: Bine eşti cuvântat, Dum-nezeul părinţilor noştri.
Ca pe o milostivă, ca pe o iubitoare de suflete, ca pe o iubitoare de milostivire, ca pe o Curată toată, pe tine cunoscându-te, Maică Fecioară, alerg la tine eu prea păcătosul; ci să nu mă întorci, pe mine ticălosul, de la tine ruşinat.
Deşteaptă-te, o, păcătosule, şi scoală-te suflete mi-şelule, bate-ţi pieptul, suspină cu amar şi varsă izvoare de lacrimi, ca să te miluiască pe tine, ticăloase, Maica cea milostivă a lui Hristos Dumnezeu.
Slavă ...
Cad la tine şi-ţi aduc, ca nişte lacrimi, graiurile mele; am greşit precum n-a greşit desfrânata şi am făcut fărădelege ca nimeni altul pe pământ. Ci miluieşte-mă, Stăpâne, şi mă mântuieşte, cu rugăciunile celeia ce Te-a născut.
Şi acum ...
Eu, cel ce m-am făcut biserică a lui Dumnezeu de-demult, din Dumnezeiescul Botez, tot m-am întinat eu ticălosul şi zac cumplit, cădere de spaimă căzând; ci tu, cea cu totul fără prihană şi nădejdea celor deznădăjduiţi, scoală-mă.
Cântarea a 8-a, Irmos:
Cântarea tinerilor să cântăm lui Hristos ...
Râul cel de foc mă tulbură, negura cea fără strălu-cire mă cutremură cu totul, viermele şi scrâşnirea dinţi-lor mă înspăimântă, Fecioară, ci să te aflu atunci spriji-neală prea tare.
Preacurată, de Dumnezeu Născătoare, fă-mă să aud glasul cel dumnezeiesc şi mă fă părtaş stării celor aleşi
şi al vieţii celei veşnice, ca să te laud pe tine, Fecioară, neîncetat.
Binecuvântăm pe Tatăl ...
Doamne, să nu mă fac materie a focului, nici să aud glasul Tău cel greu, având pe Preacurată Maica Ta rugându-Te pe Tine; cu ale căreia rugăciuni miluieşte-mă întru tot Îndurate.
Şi acum ...
Curgeri de lacrimi acum trimite-mi şi suspin din suflet cu zdrobire, ca să sting văpaia cea nesuferită şi slava raiului să o dobândesc.
Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
Cântarea tinerilor să cântăm lui Hristos, împreună cu dânşii cântând: Să binecuvinteze toată zidirea pe Domnul şi să-L preaînalţe întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a, Irmos:
Ceea ce singură, prin cuvânt, pe Cuvântul L-ai ză-mislit, gurile ereticilor celor rău hulitori astupă-le, altule noule cer, raiule nejefuit! Preacurată, pe tine te mărim.
Mă tulbură ziua judecăţii cea înfricoşată, scrâşni-rea dinţilor topeşte inima, starea caprelor, cu totul fără de prihană, mă înspăimântă; ci să te aflu pe tine, Născă-toare de Dumnezeu, ajutor întru cele cumplite, când voi fi judecat.
Acum frica mă cuprinde şi cutremurul gheenei mă tulbură şi ce să fac, nu ştiu, eu ticălosul şi osânditul. Pentru aceea vin la tine, strigând cu umilinţă fierbinte: Să nu mă treci cu vederea, cea cu totul neîntinată.
Slavă ...
Văd judecata şi iau în minte divanul Tău atunci,
Hristoase al meu, întru care voi fi judecat, şi seamă să dau, eu osânditul, pentru cele lucrate; ci am solitoare către îndurările Tale cele multe, rugându-se, pe Mireasa lui Dumnezeu, Maica Ta.
Şi acum ...
Gânditor mă apuc de urmele tale, întru tot fără pri-hană, rugându-te pe tine: Primeşte tânguirea mea, ascul-tă-mi lauda şi cere-mi dezlegare de greşeli de la Zidito-rul tuturor şi Fiul tău, ca să te măresc cu dragoste pe tine. Amin!