Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. (Ps. 50:13)Priveste catre rasarit... si vezi bucuria care-ti vine de la Dumnezeu.Iata vin fiii tai pe care i-ai trimis (n.b. gândurile si rugaciunile tale)...vin bucurandu-se de slava lui Dumnezeu.(Ba. 4:36-37) Ci bucuria vine de la Dumnezeu. Vine de la împlinirea aceea pe care ti-o da lucrul bine facut, pe care îl arati Celui Bun cu multumire pentru darul de a-l fi putut face…(Maica Siluana)
sâmbătă, 31 iulie 2010
32.06 Tâlcuiri - Săptămâna a zecea după Cincizecime - Sâmbătă
Rom. 15. 30-33
30 Dar vă îndemn, fraţilor, pentru Domnul nostru Iisus Hristos şi pentru iubirea Duhului Sfânt, ca împreună cu mine să luptaţi în rugăciuni către Dumnezeu pentru mine,
31 Ca să scap de necredincioşii din Iudeea şi ca ajutorul meu la Ierusalim să fie bine primit de către sfinţi,
32 Ca să vin la voi cu bucurie prin voia lui Dumnezeu şi să-mi găsesc liniştea împreună cu voi.
33 Iar Dumnezeul păcii să fie cu voi cu toţi. Amin!
Mt. 17. 24; 18. 4
24 Venind ei în Capernaum, s-au apropiat de Petru cei ce strâng darea (pentru Templu) şi i-au zis: Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?
25 Ba, da! – a zis el. Dar intrând în casă, Iisus i-a luat înainte, zicând: Ce ţi se pare, Simone? Regii pământului de la cine iau dări sau bir? De la fiii lor sau de la străini?
26 El I-a zis: De la străini. Iisus i-a zis: Aşadar, fiii sunt scutiţi.
27 Ci ca să nu-i smintim pe ei, mergând la mare, aruncă undiţa şi peştele care va ieşi întâi, ia-l, şi, deschizându-i gura, vei găsi un statir (un ban de argint). Ia-l şi dă-l lor pentru Mine şi pentru tine.
._________
1 În ceasul acela, s-au apropiat ucenicii de Iisus şi I-au zis: Cine, oare, este mai mare în împărăţia cerurilor?
2 Şi chemând la Sine un prunc, l-a pus în mijlocul lor,
3 Şi a zis: Adevărat zic vouă: De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor.
4 Deci cine se va smeri pe sine ca pruncul acesta, acela este cel mai mare în împărăţia cerurilor.
Tâlcuire:
Domnul plăteşte darea pentru templu şi plineşte toate celelalte rânduieli, bisericeşti şi cetăţeneşti, învăţându-i şi pe Apostoli să facă la fel; iar aceştia au propovăduit, mai apoi, aceeaşi lege tuturor creştinilor. La aceştia, numai duhul de viaţă era nou; cele din afară însă au rămas neschimbate, mai puţin ceea ce se împotrivea voii lui Dumnezeu - de pildă, părtăşia la jertfele idoleşti ş.a.m.d. Mai târziu, creştinismul a ajuns la putere, a alungat toate rânduielile vechi şi le-a înstăpânit pe ale sale. Ar fi fost de aşteptat ca prin asta, duhul creştinismului să se dezvolte şi să se întărească mai lesne. aşa s-a şi întâmplat, dar nu cu toţi. O mare parte s-au deprins cu rânduielile exterioare ale creştinismului şi s-au mulţumit cu asta, nepăsându-le de duhul vieţii. aşa stau lucrurile până în ziua de azi. Din întregul număr al creştinilor, abia, abia de se va arata careva creştin şi în duh. Dar cum rămâne cu ceilalţi? "Au nume că trăiesc , dar sunt morţi." Când Apostolii au propovăduit Evanghelia, cuvântul lor a deosebit partea lui Dumnezeu din mijlocul întregii lumi păgâne; acum, Domnul, prin acelaşi cuvânt, deosebeşte partea sa din mijlocul lumii creştine. "Cel ce citeşte să înţeleagă" şi să se ostenească a afla dacă se afla în partea Domnului; şi dacă nu va fi încredinţat de asta, să aibă grijă a se impropria Domnului, fiindcă numai în asta se află mântuirea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu