VINERI SEARA
Glas 6, Cântarea 1-a, Irmos:
Carele lui Faraon şi puterea lui cu braţ înalt le-a înecat Hristos şi pe Israil l-a mântuit, pe cel ce striga: Minunatului Dumnezeului nostru să-I cântăm.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu,
mântuieşte-ne pe noi
Pe tine, Preasfântă Fecioară, te pun mijlocitoare prea blândă şi solitoare nebiruită către Domnul, Cel ce S-a întrupat din tine, ceea ce eşti nădejdea cea neruşina-tă a credincioşilor.
Ceea ce ai născut mai presus de cuvânt, fără de schimbare, pe Cuvântul Cel neschimbat, pe mine cel ce pătimesc cumplită schimbare, tu, Curată, mă schimbă din patimi şi mă mântuieşte ca o Milostivă.
Slavă ...
Doamne, Cela ce ai îndreptat pe vameşul şi pe tâl-harul şi pe desfrânata, care au venit la Tine cu plângere, primeşte şi curgerea lacrimilor mele, ca nişte mir de mult preţ, ca un mult Milostiv, pentru Născătoarea de Dumnezeu.
Şi acum ...
Plecându-te fireşte de milostivirea cea multă şi de bunătatea cea nemărginită, dintru tine, cu blândeţe să cauţi spre mine, ceea ce eşti bună, şi să mă izbăveşti din robia cea amară a patimilor.
Cântarea a 3-a, Irmos:
Puterea Ta cea negrăită şi înţelepciunea Ta cea cu-prinzătoare a toate, mă cutremur cugetând-o şi strig Ţie, Bunule: Să se înalţe, Hristoase, fruntea noastră, asupra vrăjmaşilor noştri.
Pângărindu-mi sufletul şi trupul şi întinându-mi duhul cu dezmierdări necurate, te rog pe tine, cortul cel neîntinat al Împăratului Hristos: Curăţeşte-mă, Stăpână.
Suspin cu durere şi mă tânguiesc cu amar şi lăcri-mez de multe ori, dar cu toate acestea petrec întru ace-leaşi rele; Născătoare de Dumnezeu, în dar mă miluieşte.
Slavă ...
Slujind din pruncie la nenumărate patimi, şi trupul întinându-mi, mi-am netrebnicit sufletul; ci fii-mi milos-tiv, Mântuitorule, pentru rugăciunile celeia ce Te-a năs-cut pe Tine.
Şi acum ...
Fii-mi mie liman şi păzitoare, celui ce mă visco-lesc de-a pururea în marea vieţii cu jale, neslăbit, cu în-treitele valuri cele cumplite ale patimilor, ceea ce eşti singură Pururea Fecioară.
Cântarea a 4-a, Irmos:
Hristos este puterea mea, Dumnezeu şi Domnul, cinstita Biserică cu dumnezeiască cuviinţă cântă stri-gând: Din cuget curat întru Domnul prăznuind.
Pe tine cea singură Curată, pe tine cea singură ne-întinată, te rog, Fecioară, pe mine cel întinat cu patimile dezmierdărilor şi înnoroit la suflet, cu rugăciunile tale curăţeşte-mă.
Marie Preacurată, ceea ce ai născut netâlcuit Izvo-
rul nepătimirii, risipeşte tulburarea patimilor minţii mele şi furtuna ispitelor.
Slavă ...
Suflete al meu suspină şi lăcrimează; inima mea cea smerită, strigă cu neslăbire către Cel Bun: Dumne-zeule, milostiv fii mie şi să nu mă osândeşti pe mine în foc, pentru ceea ce Te-a născut întru curăţie.
Şi acum ...
Dăruieşte-mi îndurările tale cele bogate, mie celui ce alerg cu credinţă şi cu dragoste la Biserica ta, Prea-curată, şi mă izbăveşte din toate felurile de ispite şi ne-cazuri.
Cântarea a 5-a, Irmos:
Pus-a peste paşii mei ceaţă, vrăjmaşul cel întru tot înrăutăţit, Doamne; ci Tu mă luminează, Dătătorule de lumină, Cuvinte, şi mă izbăveşte de osânda acestuia.
Ceea ce eşti bună, vindecă sufletul meu care a că-zut între tâlhari, turnând untdelemnul şi vinul milostivi-rii, semnele îndurărilor tale cu îndestulare dăruindu-mi mie.
Fecioară, varsă, mă rog, o picătură din izvoarele cele neîmpuţinate ale milei tale, peste sufletul meu cel întunecat şi învredniceşte-l pe dânsul a izvorî lacrimi.
Slavă ...
Vai mie, suflete al meu, pentru ce te leneveşti având vreme de întoarcere! Deci, pentru ce dormi, tică-loase? Scoală şi plângi cu amar, strigând lui Dumnezeu: Mântuitorule, curăţeşte-mă cu milostivirea Ta, pentru Născătoarea de Dumnezeu, cea fără prihană.
Şi acum ...
Noaptea este fără de lună şi corabia este în mijlo-cul noianului patimilor, viscolul sălbăticindu-se şi min-tea – cârmaciul – obosind a slăbit. Deci, mai înainte pâ-nă nu mă va acoperi adâncul, Stăpână, mântuieşte-mă.
Cântarea a 6-a, Irmos:
În nespuse şi adânci necazuri zăcând poporul Tău, Doamne, strigă Ţie, Stăpâne: Scoate din stricăciune via-ţa noastră, Cela ce ai arătat Învierea.
Fecioară Preacurată, să nu mă acopere valul, să nu mă potopească viscolul, să nu mă cufunde marea şi adâncul deznădăjduirii celei amare a pieirii celei sărate.
Izbăveşte-mă, Fecioară, din nămol, şi din noroi, şi din tina poftelor celor trupeşti şi din dulceţile cele păti-maşe, izgonind departe gândurile cele urâte ale minţii mele.
Slavă ...
Sufletul mi l-am întinat cu dezmierdări dobitoceşti, înnoroindu-mă ticălosul şi întinându-mi trupul cu lucruri pângărite; ci, o, mult Milostivă, să nu mă treci cu vede-rea pe mine cela ce mă primejduiesc cu totul.
Şi acum ...
Dumnezeu, Cela ce tuturor este neîncăput, Cel nevăzut, Cel nepipăit, Cel fără de început, a luat început dintru tine, Fecioară, şi S-a făcut văzut nouă, iar pe tine te-a împodobit cu vrednicii nenumărate.
Sedealna:
Cu arhanghelii să lăudăm credincioşii pe cămara cea cerească şi uşa cea cu adevărat pecetluită. Bucură-te, prin care ne-a odrăslit nouă Mântuitorul tuturor, Hristos,
Dătătorul de viaţă şi Dumnezeu. Surpă, Stăpână Curată, cu mâna ta, pe vrăjmaşii noştri tirani, cei fără de Dum-nezeu, ceea ce eşti nădejdea creştinilor.
Cântarea a 7-a, Irmos:
Tinerii în Babilon de văpaia cuptorului nu s-au în-grozit, ci în mijlocul văpăii aruncaţi fiind, rourându-se, cântau: Binecuvântat eşti Doamne Dumnezeul părinţi-lor noştri.
Curăţitoare te-am agonisit pe tine totdeauna şi aju-tătoare către Domnul întru toate cele grele; pentru aceea roagă-te, Curată, să se izbăvească de toate muncile cele înfricoşate de acolo, cei ce te mărturisesc adevărată Năs-cătoare de Dumnezeu.
Ceea ce eşti cu totul fără de prihană, nu înceta a ruga pe Iubitorul de oameni, Dumnezeul nostru, ca să luăm de-a pururea desăvârşit iertare şi să dobândim bu-nătăţile cele gătite în ceruri, pentru milostivirea Lui.
Slavă ...
Glasul Tău cel dorit, care va chema pe drepţii Tăi, să mă apuce pe mine şi să nu mă supun hotărârii păcăto-şilor, pentru Născătoarea de Dumnezeu, că deşi am pă-cătuit înaintea Ta, dar nu m-am depărtat de la Tine, Mi-lostive Doamne.
Şi acum ...
Născătoare de Dumnezeu, să nu iei de la mine acoperământul şi sprijinul tău, ci fii mie îndreptătoare cât trăiesc pe pământ, şi ajutătoare când mă voi sfârşi, povăţuitoare când mă voi muta şi păzitoare când mă voi judeca.
Cântarea a 8-a, Irmos:
Lui Hristos, Împăratului veacurilor ...
Izvorule al milei cel necheltuit, fântână nedeşerta-tă a bunătăţii, noianul cel nemărginit al îndurărilor, mân-tuieşte-mă Preasfântă Fecioară, Născătoare de Dumnezeu.
Ceea ce eşti pahar care verşi vinul cel mântuitor, baie care speli întinăciunea cea din inimă, dăruitoarea bunătăţii celei dumnezeieşti, mântuieşte-mă, Fecioară, pe mine cel ce cu dragoste te laud pe tine.
Binecuvântăm pe Tatăl ...
Purtând pe grumaz sarcinile cele grele ale păca-telor mele, strig: greşit-am! Dar fiind nesimţitor, rămân întru cele rele. Vezi necazul meu, Hristoase, şi mă izbă-veşte cu solirile celeia ce Te-a născut.
Şi acum ...
Fiind Biserică sfântă şi preacurată a Sfântului Duh, Preasfântă Stăpână, sfinţeşte-mă şi pe mine, care m-am întinat întru cugete pângărite, biserică curată.
Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
Lui Hristos Împăratului veacurilor, lauda tinerilor să-I zicem credincioşii: Binecuvântaţi toate lucrurile Domnului pe Domnul.
Cântarea a 9-a, Irmos:
Pe rugul cel gândit, care dedemult s-a văzut de Moisi în munte, arzându-se nears, pe tine Preacurată şi Sfântă Fecioară cu împreună glăsuire întru cântări te mărim.
Pământul către pământ, ţărâna la tină împreună mă trage; curgerea dezmierdărilor mă târăşte, înotarea cea întunecoasă a vieţii mă viscoleşte pe mine, mintea întu-necându-se acum mă cufundă. Deci, pleacă mie urechea ta, Fecioară, şi grăbeşte de mă mântuieşte.
Cu mintea şi cu duhul, cu inima şi cu sufletul, cu gura, cu limba şi cu buzele, cu gândul şi cu mişcările cugetului, Maică a lui Dumnezeu Cuvântului, nestricată şi fără de bărbat, totdeauna te mărturisesc pe tine, Marie, şi te măresc.
Slavă ...
Cu mâna Ta zidindu-mă, în rai m-ai rânduit pe mi-ne, Cuvinte, ca într-un oarecare palat veselitor, şi de aco-lo am căzut cu ticăloşie, călcând cuvântul Tău. Ci acum primeşte cuvântul meu şi întru acesta iarăşi bagă-mă, Mântuitorule, prin solirile Preacuratei Maicii Tale.
Şi acum ...
Te lăudăm toţi şi te binecuvântăm, împăraţii, supu-şii, judecătorii, boierii, tinerii, fecioarele, bătrânii cu cei mai tineri, pământul şi cele cereşti, îngerii şi oamenii, deobşte, Marie Stăpână. Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu