SÂMBĂTĂ SEARA
Glas 7, Cântarea 1-a, Irmos:
Cu voia Ta, Doamne, întru învârtoşare pământească s-a schimbat firea apelor, cea mai înainte lesne curgă-toare; pentru aceasta neudat pedestru trecând Israil, a cântat Ţie cântare de biruinţă.
Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu,
mântuieşte-ne pe noi.
Ca o veselie a cântărilor, ca o cântare ce veseleşte pe Dumnezeu, ca o slavă pentru mulţumire îţi aducem ţie, Curată, aceasta [adică] «bucură-te», că din scârbă ne-ai dăruit nouă bucurie.
Nu vom tăcea, Fecioară Prealăudată, darul milei tale şi puterea acoperământului tău, ci propovăduim acum că ne-ai mântuit pe noi din cumplitele primejdii.
Slavă ...
Izbăvindu-ne din multe feluri de ispite şi din pri-mejdii, cu rugăciunile tale cele de Maică, Prealăudată, cu o unire şi cu căldură şi cu glasuri de mulţumită lău-dându-te, cântăm ţie cântare de biruinţă.
Şi acum ...
Fiind aurită cu bunătăţile, ca şi cu nişte ciucuri de aur, Preacurată, şi fiind înfrumuseţată cu adevărat cu da-rurile Duhului, ca o Mireasă a Tatălui, te-ai arătat Maică a lui Dumnezeu.
Cântarea a 3-a, Irmos:
Cela ce ai întărit din început cerurile cu Cuvântul Tău cel Atotputernic, Doamne, Mântuitorule, şi cu Du-hul cel Atotlucrător şi Dumnezeiesc toată puterea lor,
întăreşte-mă pe piatra cea neclătită a mărturisirii Tale.
Pe mărimea dumnezeieştii bucurii, ca pe o dărui-toare a noastră de întreaga înţelepciune, să o întâmpinăm cu bună credinţă şi cu glasuri de mulţumire, aducându-i ei pe «bucură-te», ca unei folositoare a noastră.
Maică nenuntită, noi cei ce ne-am izbăvit prin tine de primejdii şi prin tine am câştigat bucuria, ca pe o dătătoare bună şi părtinitoare slăvită, toţi te slăvim.
Slavă ...
Maică a lui Hristos Dumnezeu, având rugăciunea ta cea dumnezeiască ca o izbăvitoare de greşeli şi de pri-mejdii, toţi te lăudăm cu credinţă şi cu glasuri de mulţu-mită, ca pe o pricinuitoare a bunătăţilor.
Şi acum ...
Izvorule al bucuriei celei fără de moarte, izvorăşti curgerile bucuriei de tămăduiri celor ce sunt întru primej-dii şi pe toţi îi mântuieşti, ceea ce eşti Curată, ca o neîn-cetată dătătoare de bunătăţi a noastră de la Dumnezeu.
Cântarea a 4-a, Irmos:
Auzit-am taina iconomiei Tale, Hristoase Dumne-zeule, ale Celui ce sânurile Părinteşti nu Le-ai lăsat şi pe pământ Te-ai pogorât, şi Te-am proslăvit, Unule Iubito-rule de oameni.
Cei ce ne-am izbăvit din primejdii, prin solirile tale, Fecioară, bucurându-ne, îţi aducem această cântare vrednică, adică: Bucură-te, Curată.
Păcatele patimilor au ridicat asupra noastră multe primejdii, dar dumnezeiescul tău acoperământ, Preacu-rată, pe noi ne-a izbăvit.
Slavă ...
Cântare de mulţumire cu mâinile sufletului îţi adu-cem ţie, Fecioară, săltând cu dumnezeieştile cântări, că din multe necazuri ne-ai izbăvit.
Şi acum ...
Fericiţi sunt cu adevărat cei ce te cinstesc pe tine, Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, că prin tine de pă-cat şi de necaz ne-am izbăvit.
Cântarea a 5-a, Irmos:
Noapte neluminoasă eşti necredincioşilor, Hristoa-se, iar credincioşilor Luminare întru desfătarea dumne-zeieştilor Tale cuvinte; pentru aceasta la Tine mânec şi laud Dumnezeirea Ta.
Pe Biruitorul păcatului L-ai născut credincioşilor, Fecioară, şi din primejdii şi din dureri lumea s-a mântu-it; pentru aceasta şi noi, ce-i ce ne-am izbăvit din necaz, «bucură-te» strigăm ţie.
Noi cei cuprinşi cu multe feluri de ispite, Preacu-rată Stăpână, şi deznădăjduiţi pentru mâhniciunea şi ne-cazul şi cumplita înconjurare, pe tine nădejde de veselie te-am câştigat.
Slavă ...
Ca o păzitoare a mântuirii, credincioşilor şi a robi-lor tăi, Curată, goneşti primejdiile şi îi păzeşti nevătă-maţi; pentru aceasta, noi părtaşii bunătăţilor tale celor multe, cu cântări îţi mulţumim.
Şi acum ...
Mulţumim ţie, Preacurată Stăpână, că prin tine ne-am izbăvit din multe păcate şi neputinţe, şi din dureri şi
din cumplite primejdii, ceea ce eşti nădejdea cea tare a credincioşilor tăi robi.
Cântarea a 6-a, Irmos:
Cela ce înot în valul grijilor lumeşti şi mă înec de păcatele cele împreună înotătoare, şi mă arunc la fiara cea stricătoare de suflet, ca Iona strig Ţie, Hristoase: Din adâncul cel purtător de moarte, scoate-mă.
Limbile îngereşti, depline fiind ele, nu pot a pro-povădui laudele tale, Preacurată, iar noi acum, ca nişte robi, pe «bucură-te», cuvântul lui Gavriil împrumutând, ţi-l aducem ţie.
Căzând întru adâncul mâhniciunii şi al înconjurării prin păcatele noastre, prin tine, Născătoare de Dumne-zeu, Curată, ne-am izbăvit de nevoia primejdiilor.
Slavă ...
Preacurată, pe toată lumea ai îndatorat-o a-ţi mul-ţumi, şi a lăuda şi a slăvi cu bună credinţă darul tău, că prin tine ne izbăvim de primejdii şi de necazuri.
Şi acum ...
În noapte şi în zi, la arătare şi în ascuns, toţi nădăj-duim la ajutorul tău, Preasfântă Născătoare de Dumne-zeu, şi cu cinste te slăvim.
Sedealna:
Răsărit al Soarelui celui gândit te-ai făcut, Fecioa-ră, Care a venit către apusurile firii noastre; ci ca ceea ce ai îndrăzneală pe Acesta roagă-L, Născătoare de Dum-nezeu Prealăudată, ca să slobozească din greşelile cele fără de număr sufletele noastre.
Cântarea a 7-a, Irmos:
Cuptorul cel ce ardea cu foc de demult, tinerii l-au arătat izvorâtor de rouă, pe Unul Dumnezeu lăudându-L şi zicând: Dumnezeul părinţilor, Cel preaînălţat şi prea-slăvit.
Maica lui Dumnezeu, «bucură-te» îţi aducem ţie cu mulţumire, că prin tine ne-am izbăvit cu adevărat din toată greutatea, şi cu un glas strigăm: Întru bucurie şi veselie pe tine te mărim.
Seara ne-am sălăşluit întru plânsul necazurilor ce-lor din năpădirea relelor, dar rugându-ne, Fecioară, aco-perământului tău, celui cu dumnezeiască cuviinţă, am aflat bucuria; că tu, Curată, ne-ai izbăvit pe noi dintru tot necazul.
Slavă ...
Ca o dumnezeiască scăpare, toţi câştigând către Dumnezeu acoperământul tău, întru ispite, şi în prigoane şi în păcate la tine cădem şi prin tine dobândim izbăvire, Curată.
Şi acum ...
Cu gura şi cu duhul pururea propovăduim darul solirii tale, că printr-însul toţi ne izbăvim şi de ispite, şi de tiranie, şi de necazul cel greu şi de patimi.
Cântarea a 8-a, Irmos:
Rugul cel nears împreunându-se ...
Ca cei ce ne-am izbăvit din viforul păcatului şi al patimilor şi al ispitelor prin rugăciunile tale, Născătoare de Dumnezeu, cu glas de mulţumită «bucură-te» strigăm ţie, ca cei ce prin tine, ceea ce eşti bună, ne-am mutat din scârbă întru bucurie.
Întru durerea primejdiilor strigând către tine, ceea ce eşti bună, nu ne-ai trecut cu vederea, ci ascultând ru-găciunea noastră cea săracă, ne-ai izbăvit din mare ne-caz; pentru aceasta lăudăm cu credinţă solirea ta, Prea-curată.
Binecuvântăm pe Tatăl ...
Pricina păcatelor şi a greşelilor acum au ridicat asupra noastră necazuri de primejdii, de patimi şi ispite sălbatice de la oameni; ci cu dumnezeieştile tale rugă-ciuni, Născătoare de Dumnezeu, ne-am izbăvit de vrăj-maşi cu preaslăvire.
Şi acum ...
Hristoase, Dătătorule de bine, îndurările Tale se trimit neîncetat peste toţi cu adevărat, prin rugăciunile celeia ce Te-a născut pe Tine; că întru aceasta dobândim mila Ta, Milostive Mântuitorule, noi creştinii.
Să lăudăm, bine să cuvântăm ...
Rugul cel nears împreunându-se cu focul în Sinai, pe Dumnezeu cunoscut L-a făcut lui Moisi, celui zăbav-nic la limbă şi gângav, şi pe cei trei tineri, râvna lui Dum-nezeu cântăreţi nebiruiţi de foc i-a arătat; toate lucrurile Domnului, pe Domnul lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.
Cântarea a 9-a, Irmos:
Ceea ce nu prin ispitirea stricăciunii ai purtat în pântece şi Cuvântului Celui întru tot Meşter trup I-ai îm-prumutat, Maică neispitită de bărbat, Fecioară de Dum-nezeu Născătoare, lăcaşul Celui nesuferit, încăperea Ce-lui nemărginit, a Făcătorului tău, pe tine te mărim.
Împreună cu îngerul Gavriil, cu glas de strigare, «bucură-te», după vrednicie îţi aducem acum ţie, Fecioa-
ră, că prin rugăciunile tale, Născătoare de Dumnezeu, ne izbăvim de multe feluri de ispite.
Bucurie şi săltare şi veselie dumnezeiască nouă ni s-a înmulţit de la Dumnezeu, că iată, cei ce plângem cum-plit, ne bucurăm prin rugăciunile tale, Fecioară neispiti-tă de nuntă.
Slavă ...
Jertfă de laudă jertfesc ţie, Fecioară, şi cu limba şi cu glasul, precum m-am făgăduit, neîncetat dându-ţi cân-tarea cea de mulţumire; prin tine, în ziua necazului izbă-vindu-mă.
Şi acum ...
Cu bună credinţă ne bucurăm împreună de Dum-nezeiasca ta Naştere, Preacurată, că din necaz şi din is-pite ne-ai izvorât nouă bucurie; pentru aceasta şi noi cu mulţumire ţie împlinim cântarea.Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu